Festivalul de Cântece Religioase, ediţia a V-a, Rona de Sus, MM - П’ятий Міжнародний Фестиваль Церковної Пісні, с.Вишня Рівна, Марамуреш

În 15 şi 16 august 2015 în localitatea Rona de Sus, Maramureş la iniţiativa preotului paroh Gheorghe Albiciuc şi cu sprijinul financiar al Uniunii Ucrainenilor din România, filiala MM a avut loc cea de-a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Cântece Religioase.  

У 15-16 серпня 2015 р., в селі Вишня Рівна, Марамуреш з ініціативи священика Юрія Албічука та за фінансовим сприянням СУР-у відбувся V-й Міжнародний фестиваль церковної пісні. 

Hristos a Înviat! - Христос Воскрес!

Prin intermediul emisiunii noastre de astăzi vom evidenţia diverse aspecte din comoara preţioasă a tradiţiilor religioase şi culturale ale ucrainenilor din Maramureş, legate de Învierea lui Isus Hristos. Acestea sunt o dovadă a credinţei adânci, a iubirii faţă de obiceiurile lor, faţă de tradiţiiile lor, a culturii înalte a spiritului neamului ucrainean.

В рамках нашої програми згадаємо дещо з багатющого скарбу релігійної й культурної традиції українців Мараморощини, пов’язані з Воскресінням Ісуса Христа. Це свідчить про глибоку віру, любов до свого обряду, традиції та про високу культуру духа українсього народу.

Ziua Internaţională a Limbii Materne/Міжнародний день рідної мови

În anul 1999, la cea de-a XXX-a sesiune a Conferinţei Generale UNESCO,  care a avut drept scop promovarea diversităţii lingvistice şi culturale, a fost proclamată ca Zi Internaţională a Limbii Materne - ziua de 21 februarie. 

У 1999 році Тридцятою сесію Генеральної конференції ЮНЕСКО, з метою захисту мовної й культурної багатоманітності, започатковано Міжнародний день рідної мови - 21 лютого. 

Autori ucraineni contemporani din România- Paul Romaniuc/Сучасні українськi письменники Румунії-Павло Романюк

„Я – знак,
Зарубаний
Долотом часу
В одинокій тополі
На початку дороги
В безмежному полі”.

Festivalul Internaţional de Cântece Religioase din Rona de Sus, ed. a IV-a/Четвертий міжнародний фестиваль духовної пісні й молитви, Вишня Рівна

În data de 17 august 2014, în localitatea Rona de Sus din judeţul Maramureş a avut loc, la iniţiativa preotului paroh Gheorghe Albiciuc şi cu ajutorul financiar al Uniunii Ucrainenilor din România, cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Cântece Religioase care se organizează anual, înainte de Praznicul Adormirii Maicii Domnului.
В 17 серпня 2014 p, у селі Вишня Рівна Марамуреського повіту відбувся з ініціативи священика Юрія Албічука та за фінансовим сприянням СУР-у ІV-й Міжнародний фестиваль церковної пісні, який організується щороку перед празником Успіння Пресвятої Богородиці.

Solidaritate cu Ucraina

În timp ce în Ucraina situaţia se schimbă de la un moment la altul şi încă multe aspecte sunt foarte neclare, acţiunile de solidaritate cu Maidanul şi victimele sale s-au înmulţit cu repeziciune în toată lumea. Vă propunem o ediţie care are în centrul ei astfel de acţiuni.

Festivalul Intercultural ProEtnica, ediţia a XI-a, Sighişoara

Materialul ce urmează vă introduce în atmosfera Festivalului Intercultural ProEtnica 2013, aflat la cea de-a XI-a ediţie. Ca de fiecare dată, regăsim printre participanţi şi comunitatea ucrainenilor.

Festivalul Internaţional de Cântece Duhovniceşti, ediţia a III-a

La începutului lunii august 2013 în localitatea Rona de Sus, Maramureş a avut loc un mare eveniment legat de sărbătoarea Sf. Proroc Ilie: cea de-a treia ediţie a Festivalului Internaţional de Cântece Duhovniceşti şi Rugăciuni. Organizatorul acestui festival a fost Biserica Ortodoxă Ucraineană din Rona de Sus, Maramureş, cu sprijinul Uniunii Ucrainenilor din România, filiala Maramureş. 

Zilele Culturii Slave la Cluj, ediţia a VI-a

Între 24-26 mai 2013 la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a avut loc simpozionul ştiinţific "Dialogul slaviştilor la începutul secolului al XXI-lea" în cadrul evenimentului internaţional "Zilele Culturii Slave", ediţia a VI-a. Şi anul acesta, ca de obicei, simpozionul a fost împărţit pe două componente: cea ştiinţifică şi cea culturală.

Cazaci/muzică şi dansuri

Centrul Cultural Rus din Cluj-Napoca ne-a obişnuit deja cu numeroase evenimente culturale şi artistice, menite să oglindească varietatea lumii ruse ca parte integrantă a istoriei şi culturii universale. Joi, 11 aprilie 2013, sediul centrului s-a dovedit neîncăpător pentru publicul numeros care a dorit să participe la întâlnirea tematică „Rolul cazacilor în istoria Rusiei”. Invitatul special al acestui eveniment a fost un tânăr profesor de etnie ucraineană, Marius Semeniuc, a cărui prelegere a reprezentat o adevărată călătorie istorică în centrul căreia i-am regăsit pe cazaci.
Partea a doua a emisiunii cuprinde o serie de cântece şi dansuri ucrainene.  

Bună seara, Ucraina!

Opera Naţională Română Cluj în parteneriat cu Uniunea Ucrainenilor din România (filiala Maramureş) sub înaltul patronaj al Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, a organizat miercuri, 6 Martie 2013, Concertul Extraordinar „Bună seara, UCRAINA!", eveniment dedicat în exclusivitate culturii ucrainene.
Concertul a fost înregistrat integral de TVR Cluj, partenerul media al evenimentului, şi a fost difuzat integral şi parţial pe TVR Cluj şi TVR 3. Vă invităm să urmăriţi o serie de emisiuni dedicate acestui eveniment, difuzate pe cele două posturi.

Colindul drag şi strămoşesc promovat de grupuri din Rona de Sus, MM

Rona de Sus nu se dezminte... Activităţile numeroase şi dedicarea tuturor celor implicaţi în diverse proiecte reprezintă o dovadă în plus a ceea ce înseamnă o comunitate care caută mereu modalităţi de a-şi evidenţia valorile, deşi nu lipsesc provocările financiare sau de altă natură.

Visul ireal al pictorului Pavel Ţifrac/Нереальна мрія xудожникa Павлa Ціфракa

“Şi, iată - pe orizontul Maramureşului, în comuna Rona de Sus, care a dat culturii naţionale scriitori, şi într-un număr destul de semnificativ: Ivan Fetico, Michailo Nebeleac, Pavlo Romaniuc, Michailo Traista, Marta Bota, Anna Traista Rusti, Maria Oprişan şi un pictor, recunoscut peste hotarele ţării - Aurel Dan - azi, a răsărit parcă de niciunde - departe de casă, Ţifrac Pavel Mihai (născut în 28.02.1979), plecat pentru a-şi croi un drum în viaţă, ca orişicare tânăr visător din zilele noastre, tocmai în frumoasa, mitologica ţară Ellada - Grecia, ţara care a dat lumii filosofi, scriitori - gânditori, care au pus bazele culturii universale.” (prof. drd. Pavlo Romaniuc - poet, scriitor)
"І тут - на горизонті Мараморощини, в Рона-де-Сус (Вишня Рівня-док.атст. 1360)- село, яке дало національних письменників, діячів культури, в ряді яких зазначимо: Івана Федька, Михайла Небиляка, Павла Романюка, до яких, пізніше, долучились – Марта Бота, Михайло Трайста, Анна Трайста-Рушть та Марія Опрішан. Через одруження, в село прийшов, відомий сьогоні в усьому світі художник Аурел Дан. Сьогодні, майже з нізвідкуди появився уроджениць села, новий молодий художник – Павел-Михайло Ціфрак (народився 02/28/1979), який вже 13 років живе в красивій, міфологічні країні Еллада - Греція, країна, яка дала світу філософів, письменників - мислителів, які збагатили світову культуру ".(Професор PhD. Павло Романюк, письменник, поет)

Festivalul Internaţional de Cântece Religioase, ediţia I - Rona de Sus, MM

Rona de Sus a fost vara aceasta şi gazda unui festival, care a reunit coruri religioase din mai multe localităţi ucrainene din România şi Ucraina. Mai multe detalii în materialul următor.

Sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe la Rona de Sus

Prin intermediul materialului următor, vom poposi din nou la Rona de Sus, pentru a vedea cum sărbătoresc creştinii ortodocşi din această comună sărbătoarea Sfântului Mucenic Gheorghe, care şi-a dat viaţa pentru credinţa în Hristos.

Sărbătoarea Sf. Nicolae la Rona de Sus

Sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae din 19 decembrie (după stilul vechi) deschide sezonul sărbătorilor de iarnă pentru etnicii ucraineni. În materialul ce urmează, copiii şi tinerii din corul "Xvalim Hospoda" ("Lăudând pe Domnul") din Rona de Sus, Maramureş, coordonaţi de preotul paroh Gheorghe Albiciuc ne vor evidenţia semnificaţia acestei sărbători.

O istorie vie - mătuşa Hafia din Rona de Sus, MM la 101 ani

Mătuşa Hafia este cea mai vârstnică femeie din Rona de Sus-MM. Îşi poartă cu mândrie şi prestanţă cei 101 ani şi te impresionează prin prezenţa ei, poveştile ei şi luciditatea admirabilă pentru frumoasa ei vârstă. Materialul de mai jos este un portret care a încercat să surprindă şi să redea câte ceva din viaţa plină de ...atât de multe a mătuşii Hafia.