Crăciun ucrainean pe Valea Ruscovei/Festivalul de Colinde, Datini şi Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni, ediţia a XIX-a

Am încheiat seria emisiunilor dedicate sărbătorilor de iarnă cu două materiale filmate chiar anul acesta, de Crăciunul şi Anul Nou, după stilul vechi. Aşadar, în cele ce urmează vă veţi delecta cu câteva dintre obiceiurile specifice ucrainenilor din Maramureş, dar veţi putea să-i regăsiţi şi pe ucrainenii din Banat, Bucovina, Dobrogea sau Tulcea şi chiar din Ucraina. 

Concert de colinde ucrainene, ediţia a II-a, Sighetu-Marmaţiei

La sfârşitul lunii decembrie 2011 a avut loc cea de-a doua ediţie a unui concert de colinde care adună ucrainenii de pe întreg teritoriul Maramureşului. Organizat de Vicariatul Ortodox Ucrainean din România, cu sediul la Sighetu-Marmaţiei şi cu sprijinul Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Sighetu-Marmaţiei, concertul a reunit mai multe coruri, grupuri de colindători care au prezentat colinde religioase. 

Colindul drag şi strămoşesc promovat de grupuri din Rona de Sus, MM

Rona de Sus nu se dezminte... Activităţile numeroase şi dedicarea tuturor celor implicaţi în diverse proiecte reprezintă o dovadă în plus a ceea ce înseamnă o comunitate care caută mereu modalităţi de a-şi evidenţia valorile, deşi nu lipsesc provocările financiare sau de altă natură.

Mesajul vicarului general de Anul Nou/Lumina Păcii din Bethleem-Вифлеємський Bогонь Mиру

În prima parte, puteţi urmări mesajul de Anul Nou al vicarului general Ioan Piţura de la Vicariatul General Ortodox Sighetu-Marmaţiei.
Mai apoi, emisiunea este dedicată unei frumoase acţiuni ce are loc înainte de sărbătorile de iarnă, în mai multe ţări din lume - răspândirea Luminii Păcii din Bethleem, luată de la locul naşterii lui Isus, un simbol al căldurii, al păcii şi al armomiei şi despre transmiterea acesteia etnicilor ucraineni din Cluj şi din Bucureşti.

La mulţi ani!/З Новим Роком!

Etnicii ucraineni din România, dar nu numai aceștia, sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, adică 13 zile după data la care această sfântă sărbătoare este celebrată de majoritatea creștinilor. Acest decalaj de 13 zile, cunoscut și sub denumirea de stil vechi (sau calendar iulian neîndreptat, calendar gregorian), este însă legat de toate sărbătorile religioase, mai puțin sărbătoarea Paștelui. Într-o perioadă când, de obicei, se vorbește mai mult despre această diferențiere, vă propunem și noi o emisiune care să contribuie la înțelegerea corectă a ceea ce înseamnă stilul vechi și stilul nou.

1000 de ani de la ridicarea catedralei Sf. Sofia din Kiev/Colinde

În anul 2011 s-au împlinit 1000 de ani de la ridicarea unui monument istorico-cultural de excepţie, o bijuterie arhitecturală înscrisă în patrimoniul UNESCO: Catedrala Sf. Sofia din Kiev. În prima parte a materialului de mai jos puteţi urmări un material pe această temă, iar în partea a doua vă aşteaptă un grupaj de colinde.

Visul ireal al pictorului Pavel Ţifrac/Ірpеальний сон xудожникa Павлa Ціфракa

“Şi, iată - pe orizontul Maramureşului, în comuna Rona de Sus, care a dat culturii naţionale scriitori, şi într-un număr destul de semnificativ: Ivan Fetico, Michailo Nebeleac, Pavlo Romaniuc, Michailo Traista, Marta Bota, Anna Traista Rusti, Maria Oprişan şi un pictor, recunoscut peste hotarele ţării - Aurel Dan - azi, a răsărit parcă de niciunde - departe de casă, Ţifrac Pavel Mihai (născut în 28.02.1979), plecat pentru a-şi croi un drum în viaţă, ca orişicare tânăr visător din zilele noastre, tocmai în frumoasa, mitologica ţară Ellada - Grecia, ţara care a dat lumii filosofi, scriitori - gânditori, care au pus bazele culturii universale.” (prof. drd. Pavlo Romaniuc - poet, scriitor)
"І тут - на горизонті Мараморощини, в Рона-де-Сус (Вишня Рівня-док.атст. 1360)- село, яке дало національних письменників, діячів культури, в ряді яких зазначимо: Івана Федька, Михайла Небиляка, Павла Романюка, до яких, пізніше, долучились – Марта Бота, Михайло Трайста, Анна Трайста-Рушть та Марія Опрішан. Через одруження, в село прийшов, відомий сьогоні в усьому світі художник Аурел Дан. Сьогодні, майже з нізвідкуди появився уроджениць села, новий молодий художник – Павел-Михайло Ціфрак (народився 02/28/1979), який вже 13 років живе в красивій, міфологічні країні Еллада - Греція, країна, яка дала світу філософів, письменників - мислителів, які збагатили світову культуру ".(Професор PhD. Павло Романюк, письменник, поет)

In memoriam Holodomor/Sf. Nicolae

În emisiunea ce urmează puteți viziona două materiale: primul este dedicat comemorării Holodomorului  (unul din cele mai importante evenimente istorice din istoria modernă a ucrainenilor), iar cel de-al doilea material este dedicat sărbătorii Sf. Nicolae la etnicii ucraineni.

Aspecte ale legăturilor româno-ucrainene

Fără a avea pretenția de a dezbate complexitatea legăturilor româno-ucrainene într-o singură emisiune, de a intra în multitudinea de detalii și nuanțe, ne-am propus totuși să evidențiem și noi în emisiunea ce urmează câteva aspecte ale acestor legături. Ne dorim ca această ediție să facă parte dintr-o serie mai largă, astfel încât să atingem cât mai multe aspecte relevante și interesante ale acestor legături, în cadrul emisiunilor noastre.

Scriitorul Ivan Franko sărbătorit la Cluj

În anul în care se împlinesc 155 de ani de la nașterea unui geniu al literaturii și culturii ucrainene, Ivan Franko, specializarea limba și literatura ucraineană din cadrul Departamentului de Limbi și Literaturi Slave a Facultății de Literea a UBB, Cluj-Napoca, cu sprijinul financiar al UUR Cluj a organizat o manifestare literară de excepție.
Vă invităm să urmăriți un material realizat ca urmare a acestui eveniment.
Mulțumim pentru aportul lor tuturor celor implicați în realizarea acestui material, în frunte cu cei doi coordonatori ai manifestării: lect. univ. dr. Mihaela Herbil și
lect. univ. dr. Ioan Herbil!

Festivalul Artelor și Multiculturalismului

În perioada 14-16 octombrie 2011, comunitatea ucraineană s-a evidenţiat la Cluj, în cadrul Festivalului Artelor şi Multiculturalismului, iniţiat de PATRIR-Institutul Român pentru Pace. Printre numeroasele şi diversele activităţi ale ucrainenilor s-au numărat următoarele: o expoziţie foto a Căminului Cultural Repedea-MM, un vernisaj de pictură, proiecţii de film, prezentări de meşteşuguri şi haine tradiţionale de către Asociaţia „Ivan Krevan”, prezentări de cărţi şi publicaţii editate de Uniunea Ucrainenilor din România, reprezentaţii artistice ale unor grupuri vocale şi de dans, seară ucraineană, participări la un simpozion şi la masa rotundă pe tema multiculturalismului la Cluj.

Mai multe detalii despre aceste acțiuni, dar și despre obiectivele festivalului și activitățile altor comunități etnice, puteți afla din materialul următor.

Festivalul "Brânza Huţulă", ediţia a XII-a, Rahiv, Ucraina - partea a II-a/Фестиваль - Ярмарок «Гуцульська бриндзя», Україна - друга частина

Urmăriţi înregistrarea celei de-a doua părţi a materialului dedicat Festivalului "Brânza Huţulă", ediţia a XII-a.

ХІI-тий районний Фестиваль - Ярмарок «Гуцульська бриндзя» - друга частина