tag:blogger.com,1999:blog-15069255704751141582024-03-13T00:03:07.076+02:00Din viața comunității etnicilor ucraineni...Unknownnoreply@blogger.comBlogger145125tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-89205071803672680102015-09-17T15:42:00.000+03:002015-09-22T11:31:04.232+03:00Festivalul de Cântece Religioase, ediţia a V-a, Rona de Sus, MM - П’ятий Міжнародний Фестиваль Церковної Пісні, с.Вишня Рівна, Марамуреш<div>
În 15 şi 16 august 2015 în localitatea Rona de Sus, Maramureş la iniţiativa preotului paroh Gheorghe Albiciuc şi cu sprijinul financiar al Uniunii Ucrainenilor din România, filiala MM a avut loc cea de-a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Cântece Religioase. </div>
<i>У 15-16 серпня 2015 р., в селі Вишня Рівна, Марамуреш з ініціативи священика Юрія Албічука та за фінансовим сприянням СУР-у відбувся V-й Міжнародний фестиваль церковної пісні. </i><i></i><br />
<a name='more'></a><br />
<div>
<div>
<div>
<i><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/RE9Bc22bBHI" width="420"></iframe><br /></i></div>
</div>
</div>
<div>
<i><br /></i>
<i>Концерт церковних хорів - Concertul susţinut de Corurile Bisericeşti participante</i><br />
<i><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/1tZnia2AC-0" width="420"></iframe></i><br />
<i><br /></i>
<i><br /></i></div>
mariahttp://www.blogger.com/profile/02572052756482933178noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-76982129980873786842015-08-13T15:44:00.000+03:002015-08-27T15:57:15.622+03:00Consecinţele conflictului din Mukacevo/Наслідки перестрілки в МукачевіÎmpuşcăturile care au avut loc în oraşul Mukacevo, Ucraina pe data de 11 iulie 2015 s-au soldat cu câţiva morţi, răniţi, maşini distruse şi mitinguri. Conflictul a avut loc între luptătorii "Sectorului de dreapta" şi reprezentanţii deputatului din partea grupului "Voinţa poporului" Mihail Liano cu miliţia. Vom afla mai multe despre ce anume s-a întâmplat acolo, despre diverse viziuni privind motivele care au dus la apariţia schimbului de focuri, dar şi despre oraşul Mukacevo, unul dintre cele mai cunoscute centre turistice din regiunea Transcarpatia, Ucraina.<br />
<i>Стрілянина в Мукачеві, Україна що відбулася 11 липня призвела до кількох загиблих і поранених, підірваних машин і мітингів. Конфлікт стався між бійцями "Правого сектора" та представниками народного депутата з групи "Воля народу" Михайла Ланя з міліціонерами. Дізнаємо більше про те, що відбулося, про різні бачення причин виникнення перестрілки, а також про місто Мукачево - один з найвідоміших туристичних центрів Закарпаття.</i><br />
<a name='more'></a><br />
<i><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/AQMIAHOixOE" width="420"></iframe></i>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-36169514842774718062015-08-06T19:20:00.000+03:002015-08-07T19:22:34.478+03:00 Permise trecere România-UcrainaRomânii şi ucrainenii din localităţile de graniţă vor putea trece dintr-o ţară în alta doar pe baza unui permis. De asemenea, etnicii români din Ucraina vor avea la dispoziție şi un nou punct consular, la Slatina (Solotvino), în regiunea Transcarpatia.<a name='more'></a><br />
Acordul care permite micul trafic de frontieră între România şi Ucraina a intrat în vigoare la mijlocul lunii mai, iar primele permise sunt deja în lucru. Persoanele vizate de acord sunt locuitorii unei zone de 30 km situate de o parte şi de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maximum 50 de km de linia de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km. Pentru cetăţenii români acordul nu schimbă mare lucru. Ei mergeau şi până acum în Ucraina fără viză. Cei mai mulţi trec graniţa pentru a face cumpărături. Alimentele, ţigările şi chiar hainele sunt mult mai ieftine decât în România. Pentru cetăţenii ucraineni însă acest lucru înseamnă că vor putea circula în România fără viză, doar pe baza acestui permis, însoţit de un paşaport valabil. <br />
Etnicii români din Ucraina vor avea la dispoziție şi un nou punct consular, la Slatina (Solotvino), în regiunea Transcarpatia. Astfel, se va facilita şi procedura de obţinere a permiselor de trecere pentru românii care locuiesc în regiune. Decretul de înființare a consulatului a fost semnat, miercuri, 22 iulie, de către președintele României, Klaus Iohannis, după ce subiectul a fost discutat în luna februarie, la București, de ministrul de externe Bogdan Aurescu și omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Dorința românilor din Ucraina de înființare a unei misiuni diplomatice a României şi în Transcarpatia este mai veche, având în vedere că actualmente, pentru a obține viza de intrare în România sau permisul de trecere, etnicii români din această zonă trebuie să se deplaseze până la Consulatul General al României de la Cernăuți. Vestea este primită cu mare bucurie de către românii din această regiune.<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/fzAZF7kkaFU" width="420"></iframe>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-47766968656742056682015-07-16T13:34:00.000+03:002015-07-17T13:35:24.585+03:00Interviu cu prof. univ. dr. Liudmyla Tcaci de la Universitatea din Cernăţi/Інтерв'ю: Професор ЧНУ Людмила Ткач Interviu cu prof. univ. dr. Liudmyla Tcaci de la Universitatea Naţională "Yurii Fedkovici" din Cernăuţi, doctor în filologie, de la catedra de limbă ucraineană modernă a Facultăţii de Filologie despre variabilitatea limbii ucrainene literare la sfârşitul secolului a XIX-lea - începutul secolului al XX-lea şi percepţia actuală a acestui fenomen socio-cultural, despre limba ucraineană ca limbă de stat, problemele sale şi căile de dezvoltare, despre colaborările sale cu ucrainenii din România etc.<br /><i>Гостя сьогоднішньої передачі – Професор ЧНУ пані Людмила Ткач, доктор філологічних наук, доцент - кафедра сучасної української мови, Філологічний факультет. У розмові з пані Людмилою ми дізналися про варіантність української літературної мови в кінці ХІХ – на початку ХХ ст. і сучасна рецепція цього соціокультурного явища, про питання державності української мови, проблеми та шляхи її розвитку, про співпрацю з українцями Румунії і.т.д</i>.<a name='more'></a><div>
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/VIb2Or1LsiE" width="420"></iframe></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-70979588287077372862015-06-25T17:24:00.000+03:002015-07-03T17:26:27.567+03:00Proiecte ale tinerilor ucraineni din România-Forum Odesa 2015/Проекти Української Молоді Румунії-Форум Української Молоді Діаспори - Одеса 2015 <div>
<div>
<div>
Selecţiune din emisiunea "Transilvania Policromă" transmisă în direct pe TVR Cluj în data de 15 iunie 2015 - despre proiectele tinerilor ucraineni din România, despre Asociaţia Tinerilor Ucraineni din România şi Forumul Tinerilor Ucraineni din Diasporă, Odesa 2015</div>
</div>
<div>
Invitat în studio: ALEXANDRU IVAN GRECENIUC - preşedintele Asociaţiei Tinerilor Ucraineni din România</div>
<div>
<i>Про Спілку Української Молоді Румунії та Форум Української Молоді Діаспори - Одеса 2015</i></div>
</div>
<i>Олександр-Іван Греченюк - голова Спілки Української Молоді Румунії, член Президії СКУМО<a name='more'></a></i><div>
<i><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/3tu4Y0cBbGQ" width="420"></iframe><br /></i><div>
<br /></div>
<div>
<br /><br /><br /></div>
</div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-30003073231080480062015-06-18T13:04:00.000+03:002015-06-21T13:13:47.863+03:00Zilele Culturii Slave, Cluj-Napoca, 2015 - «Дні слов'янської культури», 2015 p.Între 21-23 mai 2015 la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a avut loc evenimentul internaţional "Zilele Culturii Slave", ediţia a VIII-a. Deja este o tradiţie ca acest eveniment să fie organizat de către departamentul de limbi şi literaturi slave din cadrul Facultăţii de Litere, UBB, în parteneriat şi cu sprijinul financiar al Uniunii Ucrainenilor din România, în colaborare cu partenerul media TVR Cluj, redacţia minorităţi.<br />
-----------<br />
<i>21-23 травня 2015-ого року, на Філологічному Факультеті Клузького Університету ім. Бабеша-Бойо</i><i>й</i><i>, відбувся міжнародний захiд «Дні слов'янської культури» (VIII-ий випуск). Вже традиційно, ця подія організованa Відділом Слов'янських мов і літератур Філологічного Факультету в партенерстві та за фінансовою підтримкою Союзу українців Румунії, а також з співробітництвом партнера мас-медіа TVR Клуж. </i><br />
<a name='more'></a><div>
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/ZtmszC-oRhU" width="420"></iframe></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-16341309063371098792015-06-11T13:03:00.000+03:002015-06-17T13:05:23.346+03:00Universitatea Naţională "Yurii Fedkovici" din Cernăuţi - Чернівецький національний університет імені Юрія Федьковича <span lang="UK" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: UK; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US;"></span><br />
Vă invităm la Universitatea Naţională "Yurii Fedkovici" din Cernăuţi, Ucraina. Vom afla mai multe despre arhitectura acesteia, despre cooperările în domeniul învăţământului între Universitatea Naţională din Cernăuţi şi diverse universităţi din România, inclusiv despre colaborarea cu ucrainenii din România.<br /><i>Запрошуємо вас до Чернівецького національного університету імені Юрія Федьковича. Дізнаємося більше про архітектуру будівлі, про співробітництво в галузі освіти між Чернівецьким університетом і різні університети Румунії, в тому числі про співпрацю з українською громадою Румунії.<a name='more'></a></i><div>
<i><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/Mf2tdXgartc" width="420"></iframe></i></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-16635331469557512172015-06-01T23:41:00.000+03:002015-06-12T23:42:07.640+03:001 iunie - Ziua Internațională a Copilului/1 червня - Міжнародний день захисту дітейPe data de 1 iunie, în numeroase ţări ale lumii se marchează Ziua Internaţională a Copilului, una dintre cele mai vechi sărbători internaţionale. Marcăm şi noi această zi prin momente mai speciale şi urăm tuturor copiilor împlinirea celor mai îndrăzneţe vise, multă sănătate, bunăstare şi o copilărie fericită!<br />
<i>Першого червня в багатьох країнах відзначається Міжнародний день дітей - одне з найстаріших міжнародних свят. Відзначаємо і ми це свято з прекрасними моментами і бажаємо усім дітям втілити свої найсміливіші мрії, міцного здоров'я, добра та щасливого дитинства! </i><br />
<i><a name='more'></a></i><br />
<i><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/oi-fHbDlle8" width="420"></iframe></i>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-28786618970498018292015-05-14T23:35:00.001+03:002015-05-15T19:39:21.023+03:00З днем народження, Святослав! <div>
Astăzi, 14 mai 2015, liderul trupei rock ucrainene „Okean Elzy” Svyatoslav Vakarchuk (compozitor, activist social) îşi aniversează ziua de naştere. Legendarul muzician ucrainean împlineşte 40 de ani.<br />
Svyatoslav Vakarchuk este simbolul epocii Ucrainei independente, cel care aprinde speranţa în inimile oamenilor, cel care dăruieşte momente de fericire, converteşte energia creaţiei în bucurie pentru milioane de oameni. LA MULŢI ANI!</div>
<i>Сьогодні, 14 травня 2015 року, лідер рок-гурту «Океан Ельзи» Святослав Вакарчук (композитор, громадський діяч) святкує день народження. Легендарному українському музиканту виповнюється 40 років.<br />Вакарчук - символ епохи незалежної України, той, хто запалює надію в серцях, той, хто дарує миттєвості щастя, той, хто перетворює енергію творчості на радість для мільйонів. <br />З днем народження!</i><br />
<div class="MsoNormal">
<span style="background: white; color: #141823; font-family: "Helvetica","sans-serif"; font-size: 10.5pt;">Подробиці на сайті: www.okeanelzy.com </span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="background: white; font-size: 14px;"><span style="color: #141823; font-family: Helvetica, sans-serif;"></span></span><br />
<a name='more'></a></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="background: white; font-size: 14px;"><span style="color: #141823; font-family: Helvetica, sans-serif;"><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/Q1eW8Qw5g7w" width="420"></iframe></span></span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-75466976322081458202015-04-30T21:19:00.000+03:002015-05-14T21:21:26.619+03:0025 de ani de la înfiinţarea UUR - 25-річчя від дня заснування Союзу Українців РумуніїÎntre 13-15 martie 2015, la Sighetu-Marmaţiei, judeţul Maramureş au avut loc o serie de acţiuni dedicate aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea Uniunii Ucrainenilor din România. Acestei teme va fi dedicată şi ediţia de astăzi a emisiunii noastre. Vom afla mai multe despre activitatea Uniunii Ucrainenilor din România, despre trecutul, prezentul, dar, mai ales, viitorul acestei organizaţii.<br />
<i>14 – 16 березня, у місті Сігету-Мармацієй Марамуреського повіту відбулися заходи присвячені 25-ій річниці заснування Союзу Українців Румунії. Цій темі сьогодні буде присвячена і наша передача. Дізнаємось більше про діяльність Союзу Українців Румунії, про минуле, сьогодення і особливо майбутнє цієї організації. <a name='more'></a></i><br />
<i><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/GofSjmwsjfI" width="420"></iframe></i><br />
<div>
<i><br /></i></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-82149532840654921052015-04-30T11:21:00.000+03:002015-06-12T11:35:25.988+03:00Spectacol aniversar - 25 ani UUR (integral)/Cвятковий концерт присвячені 25-ій річниці від заснування СУРуÎntre 13-15 martie 2015, la Sighetu-Marmaţiei, judeţul Maramureş au avut loc o serie de acţiuni dedicate aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea Uniunii Ucrainenilor din România. În cadrul concertului aniversar care a avut loc la Sighet au evoluat grupuri şi ansambluri din Ucraina şi România.<br />
<i>14 – 16 березня, у місті Сігету-Мармацієй Марамуреського повіту відбулися заходи присвячені 25-ій річниці заснування Союзу Українців Румунії. У святковому концерті, який відбувся у залі Музичної Сігетської школи, взяли участь гості із закордону та із Румунії.</i><br />
<a name='more'></a><br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/L8obNTEpaXs" width="420"></iframe>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-9282300431483267212015-04-12T12:18:00.000+03:002015-04-12T12:20:45.384+03:00Hristos a Înviat! - Христос Воскрес!<div>
Prin intermediul emisiunii noastre de astăzi vom evidenţia diverse aspecte din comoara preţioasă a tradiţiilor religioase şi culturale ale ucrainenilor din Maramureş, legate de Învierea lui Isus Hristos. Acestea sunt o dovadă a credinţei adânci, a iubirii faţă de obiceiurile lor, faţă de tradiţiiile lor, a culturii înalte a spiritului neamului ucrainean.</div>
<i>В рамках нашої програми згадаємо дещо з багатющого скарбу релігійної й культурної традиції українців Мараморощини, пов’язані з Воскресінням Ісуса Христа. Це свідчить про глибоку віру, любов до свого обряду, традиції та про високу культуру духа українсього народу.</i> <br />
<a name='more'></a><div class="MsoNormal">
</div>
<div>
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/c5KQjOYulrQ" width="420"></iframe></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-33579886012645355442015-03-26T14:40:00.000+02:002015-04-12T11:24:39.904+03:00In memoriam: Vasile Covaci, fierar/Вічная пам'ять-Василь Ковач Вічная пам'ять: Василь Ковач, 1945-2015<a name='more'></a><br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/4uBP1rWnXVo" width="420"></iframe>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-87743446444490440122015-03-19T11:21:00.000+02:002015-04-12T11:23:53.935+03:00Tineri ucraineni prestigioşi - Ioan BotizEtnicii ucraineni au mulţi tineri valoroşi în diverse domenii cu care se pot mândri! Vă invităm să-l cunoaşteţi pe tânărul cercetător în fizica polimerilor Ioan Botiz, originar din Ruscova, Maramureş. Ioan Botiz, la cei 34 de ani, are deja la activ numeroase cercetări şi studii publicate, colaborări cu universităţi de renume din Europa şi SUA, precum şi colaborări cu guvernul american. Discuţia este preluată din emisiunea "Transilvania Policromă", o emisiune despre interculturalitate, difuzată în direct pe TVR Cluj, în fiecare luni. <a name='more'></a><br />
<div>
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/LnGrKx6vxEk" width="420"></iframe></div>Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-53298153161262162422015-03-05T11:55:00.000+02:002015-03-07T11:57:55.214+02:00Ziua Internaţională a Limbii Materne/Міжнародний день рідної мови În anul 1999, la cea de-a XXX-a sesiune a Conferinţei Generale UNESCO, care a avut drept scop promovarea diversităţii lingvistice şi culturale, a fost proclamată ca Zi Internaţională a Limbii Materne - ziua de 21 februarie. <div>
<i>У 1999 році Тридцятою сесію Генеральної конференції ЮНЕСКО, з метою захисту мовної й культурної багатоманітності, започатковано Міжнародний день рідної мови - 21 лютого. <a name='more'></a></i><br /><div>
Astfel, în fiecare an, de atunci, pe 21 februarie toate popoarele pământului marchează Ziua Internaţională a Limbii Materne. Istoria acestei sărbători are, din păcate, un început tragic. Pe data de 21 februarie 1952, în Bangladesh, autorităţile pakistaneze au înăbuşit brutal o demonstraţie a unor oameni care au protestat împotriva interdicţiei guvernului cu privire la utilizarea în ţară a limbii lor materne, bangali. De atunci, în fiecare an, Bangladesh marchează ziua celor care au pierit pentru limba lor maternă. Chiar la sugestia acestei ţări, UNESCO a proclamat ziua de 21 februarie ca Ziua Internaţională a Limbii Materne. Scopul marcării Zilei Internaţionale a Limbii Materne este de a atrage atenţia asupra sprijinului pentru diversitatea lingvistică şi culturală. Şi în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, la Facultatea de Litere, a avut loc o celebrare festivă a acestei sărbători.</div>
<div>
<i>Таким чином, щороку 21 лютого всі народи Землі відзначають Міжнародний день рідної мови. Історія свята, на жаль, має трагічний початок. 21 лютого 1952 року у Бангладеш пакистанська влада жорстоко придушила демонстрацію людей, які виражали свій протест проти урядової заборони на використання в країні своєї рідної — бенгальської, мови. Відтоді кожного року Бангладеш відзначає день полеглих за рідну мову. Саме за пропозицією цієї країни ЮНЕСКО проголосило 21 лютого Міжнародним днем рідної мови. Мета відзначення Міжнародного дня рідної мови є привернути увагу до підтримки мовного та культурного різноманіття. І в Університеті імені Бабеша Боляйа, в Філологічному Факултеті відбулося урочисте відзначення цього свята.</i></div>
</div>
<div>
<i><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/4zmBtFRLLgQ" width="420"></iframe></i></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-74267056888337853562015-02-26T11:47:00.000+02:002015-03-07T11:48:48.621+02:00Сучасні українськi письменники Румунії-Марія Чубіка/ Autori ucraineni contemporani din România -Maria Ciubica «Твори Марії Чубіки – маленькі шедеври, що ущасливлюють та примушують усміхатись читачів, незалежно від їхнього віку (…), зворушують, надихають і зцілюють духовно тих, хто читає їх».<br />Степан Ткачук у перед мові збірки поезій і оповідань для дітей Марії Чубіки «На крилах дитинства»<a name='more'></a><div>
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/upTbqZXWjJQ" width="420"></iframe></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-29665733041090533872015-02-12T12:40:00.000+02:002015-03-06T13:08:28.414+02:00Vizită rector Ujhorod la UBB/Aniversare HrebinkaNoul an a început cu întâlniri fructuoase în domeniul universitar. La Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj au venit oaspeţi din Ucraina, mai precis rectorul Universităţii Naţionale din Ujhorod, Volodymyr Smolanka. Aceasta a fost prima vizită a rectorului Universităţii Naţionale din Ujhorod la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Partea a doua a emisiunii este dedicată marelui poet, pedagog, prozator, autor a numeroase fabule Evhen Hrebinka, care a introdus în iteratura ucraineană genul romantic - romanţe, cântece etc, inclusiv exemple remarcabile ale liricii iubirii. Printr-o hotărâre UNESCO, data naşterii lui Hrebinka (2 februarie 1812) este recunoscută ca fiind o dată cu semnificaţie deosebită.<br />
<div>
<div>
<i>Новий рік розпочався для вишу з плідних зустрічей: до Клужского унівурсититу імині Бабеш Бояйа завітали гості з України а саме ректор Ужгородського національного Університету, Володимир Смоланка. Це перший візит ректора Ужгородського національного Університету до Клужского унівурсититу. Друга частина телепередачії приссвячина поетові, педагогу, </i><i>прозаїку, авторові численних байок — Євгену Павловичу Гребінці, який увів в українську літературу також романтичні жанри — романси, пісні тощо, у тому числі неперевершені зразки любовної лірики. За рішенням ЮНЕСКО, день народження Євгена Гребінки (2 лютого 1812) визнано знаменною датою. </i></div>
<div>
<a name='more'></a></div>
<div>
<div>
<div class="MsoNormal">
</div>
</div>
</div>
<div>
<i><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/6DYLCxwtvYg" width="420"></iframe></i></div>
</div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-3383092054042825392015-02-05T12:21:00.000+02:002015-03-06T12:22:38.812+02:00Educaţie multilingvă în Ucraina - Багатомовна освіта в Україні<div>
Între 22-23 ianuarie 2015 în capitala Ucrainei, Kiev, la iniţiativa Institutului Român pentru Pace (PATRIR) şi a Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina a avut loc un seminar în cadrul proiectului "Educaţie multilingvă în Ucraina: experienţă, metodologii, perspective".</div>
<i>22–23 січня 2015 року у м. Київ за ініціативи Румунського інституту миру (PATRIR) та Міністерства освіти і науки України відбулася установча нарада-семінар проекту „Мультилінгвальна освіта в Україні: досвід, методологія, перспективи”. <a name='more'></a></i><div>
<br /></div>
<div>
În cadrul lucrărilor seminarului au participat delegaţii din trei regiuni ale Ucrainei: Transcarpatia, Cernăuţi şi Odessa. La aceste discuţii au particiat reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina, responsabili de predarea în limbile minorităţilor, personal din cadrul Institutului Pedagogic al Academiei Naţionale de Pedagogie din Ucraina şi reprezentanţi ai Centrului Ucrainean pentru Studii Politice Independente. Proiectul se derulează cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Finlandei. </div>
<div>
Aflăm mai multe detalii despre proiect de la reprezentanţii Institului Român pentru Pace (PATRIR).</div>
<div>
<i>У роботі заходу взяли участь делегації з трьох регіонів України – Закарпаття, Чернівецької області та Одещини.У роботі семінару взяли участь і представники Міністерства освіти і науки України, що відповідають за питання навчання мовами національних меншин, співробітники Інституту педагогіки Національної академії педагогічних наук України та Українського незалежного центру політичних досліджень. Проект упроваджується за фінансової підтримки Міністерства закордонних справ Фінляндії. </i></div>
<div>
<i>Представники Румунського інституту миру (PATRIR) розповідають більше про цей проект.</i></div>
<div>
<i><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/vG_lI54KjIs" width="420"></iframe></i></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-32200801831192973712015-01-22T15:47:00.000+02:002015-02-04T15:48:10.972+02:00Selecţiuni din Festivalul de Colinde, Datini şi Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni, ed. a XIX-a Selecţiuni din Festivalul de Colinde, Datini şi Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni, ed. a XIX-a<br />
<i>Фестиваль Колядок та Зимових Обрядів Українців Румунії, ХІХий випуск - уривки <a name='more'></a></i><br />
<i><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/metDSY-GL5o" width="420"></iframe></i><br />
<i><br /></i>
<br />Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-57135864745655175372015-01-20T12:09:00.001+02:002015-01-20T12:11:52.573+02:00Lumina Păcii din Bethleem în România 2014 - Вифлеємський Вогонь Миру в Румунії 2014 р.Şi în 2014, pentru al cincilea an consecutiv, cercetaşii ucraineni au predat Lumina Păcii din Bethleem comunităţii de ucraineni din România. Prin intermediul emisiunii noastre, cercetaşii au predat această flacără simbolică şi dvs., telespectatorilor noştri. <br />
<i>I в 2014 роцi, п'ятий рік поспіль, yкраїнські пластуни передали Вифлеємський вогонь Mиру українській громаді Румунії. Через нашу телепередачу, пластуни передали цей символічний вогонь і Вам, наші телеглядачі.</i><br />
<a name='more'></a><br />
Primul loc în care cercetaşii au făcut această predare simbolică a fost oraşul Cluj, în data de 18 decembrie 2014. Acest simbol al păcii a fost primit de către membri ai comunităţii de ucraineni din Cluj, precum şi de reprezentanţi ai TVR Cluj, jurnalişti, printre care directorul TVR Cluj-Romeo Couţi şi coordonatoarea compartimentului minorităţi TVR Cluj-Pákai Enikő. În 19 decembrie 2014 cercetaşii ucraineni au adus Lumina Păcii din Bethleem la Bucureşti şi au predat-ocomunităţii de ucraineni, la sediul Ambasadei Ucrainei. Mai apoi, în 20 decembrie 2014, la sediul Uniunii Ucrainenilor din România din Timişoara, după dezvelirea bustului lui Şevcenko în cadrul Festivalului de Colinde Ucrainene din Banat, a avut loc predarea festivă a Luminii Păcii din Bethleem către comunitatea de ucraineni de aici şi tuturor celor prezenţi.<br />
<i>Перше місце де скаути передали цeй вогонь було містo Клуж, 18 грудня. Прийняли цей символичний вогонь учасники української громади в Клужі, a також представники телекомпанії ТВР Клуж, журналісти, в тому числі дирихтор ТВР Клуж та головний редактор програм для нацменшин. </i><br />
<div>
<i>19 грудня пластуни привезли Вифлиємський вогонь миру в Бухарест і передали його українській громаді в посольстві Румунії. Потім, 20 грудня 2014 році, у будинку Союзу українців Румунії, м. Тімішоара, після відкриття бюсту Шевченка з нагоди Фестивалю українських колядок в Банаті відбулася урочиста передача Вифлеємського Вогню Миру українській громаді повітаТіміш та всім присутними.</i><br />
<div>
<div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="UK" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: UK;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
</div>
<div>
<i><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="//www.youtube.com/embed/qgcSwg64-WE" width="420"></iframe></i></div>
<div>
<br /></div>
Ştire TVR Cluj/TVR 1 - Новина ТВР КЛУЖ/ТВР 1<br />
<div>
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="//www.youtube.com/embed/CAeD9Q6R9FA" width="420"></iframe></div>
</div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-15534345607731200532015-01-16T13:41:00.000+02:002015-01-16T13:41:34.026+02:00Crăciun ucrainean pe Valea Ruscovei, Maramureş-З Різдвом Христовим! <div>
Під час переселення українці Мараморощини привезли власні звичаї та традиції. Різдво Христови святкується за страрим обрядом (за Юліанським календарем, 6-7 січня). Мешканці українських поселень долини Рускови та всієї Марамморощини є віруючими і поважають релігійні свята. Різдво вважають святом сім'ї, його традиційно святкують у родинному колі. Можна сказати, що період приготування до Різдва - це Богом благословенний час для того, щоб забути старі образи, перепросити тих, кого ми могли образити, подякувати тим, хто зробив нам добро чи просто був поруч з нами протягом цього року. Від покоління до покоління передавались традиції святкування Різдва Христового. <a name='more'></a></div>
<div>
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="//www.youtube.com/embed/HeojVPvFahc" width="420"></iframe></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-33020744223325282292015-01-16T11:58:00.001+02:002015-01-16T12:55:05.688+02:00Autori ucraineni contemporani din România- Paul Romaniuc/Сучасні українськi письменники Румунії-Павло Романюк„Я – знак, <br />
Зарубаний <br />
Долотом часу <br />
В одинокій тополі <br />
На початку дороги<br />
В безмежному полі”. <br />
<a name='more'></a>«Я вірю у поета Романюка... Та як не вірити у можливості того поета, що носить у своїй писаній тайстрі очі рік, душу гір, співи полонин, курликання журавлів, шепіт лісів і мерехтіння снігу, зволожує свої заспраглі уста тільки березовим соком. Оповідає музам свою біографію та запевняє їх, що на кладці «між літом і осінню» він залишається навіч закоханим менестрелем... Павло Романюк – казка, яка самооповідається тільки при місячних ночах» – писав Степан Ткачук у своєму «Слові про побратимів»<br />
<div>
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="//www.youtube.com/embed/Az4HSBpNKbU" width="420"></iframe></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-66326346154175511222014-12-01T12:17:00.000+02:002015-01-16T12:52:49.508+02:00Roşia/Парадичка-помідор<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Astăzi vă spunem
"Bună ziua!" din frumoasa zonă a Văii Ruscova din judeţul Maramureş,
care este compusă din trei localităţi: Ruscova, Repedea, Poienile de sub Munte.
În această zonă trăieşte compact cea mai mare comunitate de ucraineni din
România: aproximativ douăzeci de mii de
etnici ucraineni. "Vedeta" ediţiei de astăzi este roşia sau
"paradychka", aşa cum e denumirea ei în dialectul vorbit în această
zonă. Câteva gospodine de pe Valea Ruscovei ne-au împărtăşit şi nouă </span>câteva reţete
gustoase şi sănătoase din bucătăria proprie, precum şi sfaturi practice legate de roşie.</div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO"></span></div>
<div class="MsoNormal">
<i><span lang="UK">Сюгодні скажемо
вам «Добрий день» з прикрасної зони Долина Рускови з Мараморощини яка
складається з трьох сіл: Рускова</span>,<span lang="UK"> Кривий</span>, <span lang="UK">Поляни. Тут компактно
проживає найбілшша українська спільнота Румунії: приблизно двадцяти тисяч
українців Румунії. «Зірка» нашого сьогоднішого випуску – помідор або парадичка
так як є її назва в діалекті. </span>Смачними й корисними рецептами домашніх
заготовок та слушними порадами <span lang="UK">з
парадичкою </span>поділилися з нами деякі домогосподарки Долини <span lang="UK">Рускови</span>. <span lang="UK"><o:p></o:p></span></i><br />
<a name='more'></a></div>
<div class="MsoNormal">
<i><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="//www.youtube.com/embed/4FL4Yx59HeY" width="420"></iframe></i></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-33152305138968224542014-11-30T13:53:00.000+02:002014-11-30T13:53:23.277+02:00Alegeri parlamentare anticipate în Ucraina - Позачергові вибори народних депутатів Верховної Ради УкраїниAlegerile parlamentare anticipate din Ucraina care au avut loc în data de 26 octombrie 2014 au avut o mare importanţă pentru stabilizarea situaţiei în Ucraina. În cadrul procesului electoral au participat 2300 de observatori internaţionali din diverse ţări şi de la diverse organizaţii internaţionale.<br /><i>Позачергові вибори народних депутатів Верховної Ради України, які відбулися двадцять шостого жовтня 2014 року, мають велике значення для стабілізації ситуації в Україні. На позачергових виборах працювали дві тисячі триста офіційних спостерігачів від іноземних держав і міжнародних організацій. <a name='more'></a></i><br />Misiunea de observare a Congresului Mondial al Ucrainenilor a fost a treia ca mărime, după misunea OSCE şi misiunea Reţelei Europene a Organizaţiilor de Monitorizare a Alegerilor. Participanţii din România, etnici ucraineni, au fost observatori în divserse secţii de votare ale Comisiei nr. 203 din regiunea Cernăuţi. <br /><i>Місія Світового конгресу українців була третьою за величиною на цих виборах – після місій ОБСЄ та Європейської мережі організацій зі спостереження за виборами. Учасники із Румунії провели спостереження в різних виборчих дільницях двісті третьої Окружної Виборчої Комісії Чернівецької області.</i><br /><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="//www.youtube.com/embed/GjLfqGblWTo" width="420"></iframe><div class="MsoNormal">
<span style="background: white; font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%;"><i><o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="UK" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 14.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: UK;"><i><o:p></o:p></i></span></div>
Unknownnoreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-1506925570475114158.post-25166556094585317072014-11-30T12:09:00.000+02:002015-01-16T12:10:43.601+02:00Festivalul Internaţional de Cântece Religioase din Rona de Sus, ed. a IV-a/Четвертий міжнародний фестиваль духовної пісні й молитви, Вишня РівнаÎn data de 17 august 2014, în localitatea Rona de Sus din judeţul Maramureş a avut loc, la iniţiativa preotului paroh Gheorghe Albiciuc şi cu ajutorul financiar al Uniunii Ucrainenilor din România, cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Cântece Religioase care se organizează anual, înainte de Praznicul Adormirii Maicii Domnului.<br />
<i>В 17 серпня 2014 p, у селі Вишня Рівна Марамуреського повіту відбувся з ініціативи священика Юрія Албічука та за фінансовим сприянням СУР-у ІV-й Міжнародний фестиваль церковної пісні, який організується щороку перед празником Успіння Пресвятої Богородиці.</i><br />
<a name='more'></a><br />
<div>
<i><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="//www.youtube.com/embed/IkH0m10166o" width="420"></iframe></i></div>
Unknownnoreply@blogger.com0