Mizele protestelor din Ucraina

Criza din Ucraina şi mizele sale este o temă pe cât de actuală, pe atât de complexă. Totul a început în 21 noiembrie 2013, când Kievul a anunţat suspendarea negocierilor pentru semnarea Acordului de Asociere al Ucrainei. Atunci, manifestanţi pro-Uniunea Europeană au luat cu asalt Piaţa Independenţei-Maidan Nezalejnosti din centrul capitalei ucrainene Kiev, în pofida interdicţiei autorităţilor. Protestele s-au intensificat în urma Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, unde Ucraina nu a semnat Acordul de Asociere cu UE. 

Au avut loc şi ciocniri între manifestanţi şi trupele de ordine Berkut, iar când protestele scădeau în intesitate, pe 16 ianuarie 2014 a apărut un set de 10 legi anti-proteste care i-a mobilizat şi mai tare pe protestatari. Demonstrațiile au escaladat şi Euromaidanul, denumirea generică dată acestor proteste, s-a întins în toată Ucraina și chiar dincolo de granițele țării. Vorbim de cele mai mari demonstraţii de la Revoluția Portocalie din 2004 încoace. Vă propunem o ediţie în care discutăm despre extraordinara mobilizare de eforturi, despre rolul Rusiei şi al UE în context, despre mizele acestei crize, despre implicarea diasporei ucrainene şi despre reacţia societăţii civile din România, despre viziunea tinerilor din Ucraina şi despre previziunile specialiştilor. Invitaţii din studio: prof. univ. dr. Vasile Puşcaş, fostul negociator-şef al României cu UE, specialist în relaţii şi negocieri internaţionale, Europa Centrală şi de Est în Relațiile Internaționale ale secolului XX, Integrare europeană şi negocieri europene, Relații de Afaceri și Managementul Conflictelor în Europa Centrală și de Est în sec. XX şi Alexandra Greceniuc, studentă, o tânără de etnie ucraineană, originară din Maramureş, care a ajuns chiar pe Maidan. 

Discuţia a avut loc în DIRECT, în cadrul emisiunii "Transilvania Policromă" din 10 februarie 2014, de pe TVR Cluj şi, ulterior, a fost difuzată şi pe TVR 3.

UPDATE: Primele decese confirmate au loc în urma protestelor violente din 21 şi 22 ianuarie. În aceleaşi proteste, zeci de jurnalişti au fost răniţi de grenadele lansate de forţele de ordine. Pe 28 ianuarie, pe fondul criticilor venite din Occident şi a presiunii publice tot mai mare, Parlamentul ucrainean decide retragerea a 9 din cele 10 legi anti-protestatari. Tot pe 28 ianuarie premierul Mykola Azarov și-a dat demisia. Cu câteva zile înainte, preşedintele Viktor Ianukovici a chemat opoziţia la negocieri şi a oferit fără succes poziţia de premier şi vice-premier liderilor opoziţiei în speranţa că poate potoli furtuna. Pe 30 ianuarie Serghei Arbuzov, devine prim-ministru interimar. Protestele continuă violent în Kiev şi în alte oraşe din ţară. În încercarea de a distruge baricadele protestatarilor şi de a ocupa piaţa centrală, forţele de ordine şi trupele guvernamentale lansează o ofensivă împotriva manifestanţilor. Parlamentul de la Kiev a decis sâmbătă după-amiaza, pe 22 februarie 2014, suspendarea din funcţie a preşedintelui Viktor Ianukovici, la scurt timp de la difuzarea unui interviu înregistrat în care acesta anunţa că nu intenţtionează să demisioneze. Parlamentul a adoptat o rezoluţie prin care fixează data de 25 mai pentru organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate. Tot atunci, Parlamentul a votat o lege pentru eliberarea "imediată" a fostului premier Iulia Timoşenko. Aceasta a fost primită triumfal, sâmbăta seara, la Kiev, fiind aclamată de mulţimea de zeci de mii de persoane adunate pe Maidan. Duminică, pe 23 februarie 2014, presedintele Parlamentului, Oleksandr Turchinov, a fost numit preşedinte interimar. UE anunţă că este pregătită să încheie Acordul de asociere cu Ucraina odată ce noul guvern este instalat. Cele mai recente evenimente din Ucraina şi multitudinea problemelor stârnite de aceste evenimente aduc Crimeea în centrul unor preocupări internaţionale şi ale relaţiilor în anii următori dintre UE, SUA, NATO şi Federaţia Rusă.